Explicații
Explicații clare despre inflația din zona euro, IAPC, politica BCE și forțele din spatele cifrelor — fiecare bazată pe date oficiale Eurostat și BCE.
Calculator de inflație
Calculați cât valorează astăzi o sumă din trecut, pentru zona euro și pentru fiecare țară europeană urmărită, pe baza datelor oficiale IAPC de la Eurostat.
Restituirea impozitului după ce ai lucrat în Germania: cine primește bani înapoi și cum se cere
Ai lucrat o parte din an în Germania? Impozitul pe salariu se reține ca pentru tot anul. Cine îl poate recupera, câți ani în urmă și un exemplu din 2026.
Restituirea impozitului după ce ai lucrat în Țările de Jos: cine primește bani înapoi și cum se cere
Ai lucrat o parte din an în Țările de Jos? Impozitul pe salariu poate fi reținut ca pentru tot anul. Cine poate recupera, câți ani în urmă și un exemplu din 2026.
Unde valorează cel mai mult salariul minim în Europa: euro față de puterea de cumpărare
Luxemburg are cel mai mare salariu minim în euro, Germania în putere de cumpărare. Cum reordonează prețurile 22 de țări din UE și ce lasă deoparte cifrele.
Inflația de bază și inflația totală — ce măsoară fiecare și de ce diferă
Inflația de bază exclude energia, alimentele, alcoolul și tutunul. Zona euro, august 2026: de bază 2,4%, totală 3,2%, după 30 de luni cu cea de bază în față.
De ce costă energia electrică cât costă: ordinea de merit, rețeaua și taxele
Un kilowatt-oră pentru gospodării are trei părți: energie și furnizare, rețea și taxe. Cum stabilește ordinea de merit prețul angro și ce diferă pe țări.
Curba randamentelor din zona euro — ce arată forma ei și când s-a inversat
BCE estimează curba randamentelor din zona euro în fiecare zi lucrătoare, de la 3 luni la 30 de ani. Cum se citește, de ce sunt două și când s-a inversat cea AAA.
De la Brent la pompă — cum devine un baril de țiței un litru de benzină și cât de repede urmează prețurile
La 6 octombrie 2026, un litru de țiței costa 70 de cenți la prețul spot Brent; benzina din UE, 2,01 € la 5 octombrie. Barilul, cursul euro, viteza transmiterii.
Sunt scumpe locuințele din Europa? Ce arată rapoartele preț-venit și preț-chirie
Două rapoarte OCDE compară prețurile locuințelor cu veniturile și cu chiriile, fiecare față de media pe termen lung a țării. Ce înseamnă 100 și ce nu arată.
Puterea de cumpărare și salariile reale în Europa: ce se poate cumpăra cu un salariu după inflație
În 2019–2024 salariile au întrecut prețurile în 19 din 26 de țări și au rămas în urmă în 7. Cum se măsoară salariul real și ce cumpără aceiași bani în alte țări.
Stagflația: ce este și unde se află Europa
Stagflația înseamnă creștere slabă și inflație ridicată simultan. Textele BCE și FMI verificate nu dau niciun prag, așa că pagina pune alături cifrele din 2026.
Din ce se compune prețul unui litru de carburant? Produs, accize și TVA în fiecare țară din UE
Taxele reprezintă 46% din prețul unui litru de benzină din UE și 38% din cel al motorinei. Cât înseamnă produsul, accizele și TVA în cele 27 de țări și cât de repede ajunge petrolul la pompă.
Ce conține coșul inflației? Cum funcționează ponderile și de ce diferă țările
Inflația ponderează prețurile după cheltuielile gospodăriilor. Alimentele sunt 15,4% din coșul zonei euro și 27,4% în România, deci o scumpire lovește diferit.
De ce motorina costă mai mult decât benzina în Europa — rafinării, importuri și taxe
La 5 octombrie 2026, motorina era mai scumpă decât benzina în 24 din cele 27 de țări ale UE; în majoritatea anilor din 2021 încoace nu era așa. Ce legătură au rafinăriile, Rusia și taxele.
De ce inflația din Țările de Jos oscilează mai mult decât cea din zona euro
Ponderea mare a gazelor și măsurarea lor, chiriile, accizele și piața muncii tensionată explică oscilațiile ample ale inflației neerlandeze.
De ce inflația Portugaliei urmează turiștii — dar ratează boomul locuințelor
IAPC-ul Portugaliei acordă greutate cheltuielilor turiștilor la hoteluri și localuri, dar mai puțină energiei. Taxele l-au modelat; boomul imobiliar lipsește.
De ce inflația elvețiană este atât de scăzută — și de ce chiriile merită urmărite
Inflația Elveției este sub cea din zona euro din 2019. Energia, prețurile medicale stabile și francul puternic o țin jos; chiriile o împing în sus.
De ce inflația Franței este mai mică — și apare mai târziu — decât cea din zona euro
Tariful de stat la electricitate și scutul din 2022 au amânat șocul energetic, iar inflația de bază a rămas neobișnuit de calmă.
De ce inflația Greciei depășește media zonei euro — și rolul turiștilor
Coșul modelat de turism, chiriile în creștere rapidă și combustibilul pentru încălzire țin inflația Greciei peste medie.
De ce oscilează atât de puternic inflația Ungariei — și ce ascunde rata totală
Ungaria a coborât de la vârful UE de 26,2% sub media zonei euro. Plafoanele, forintul și inflația persistentă a serviciilor au modelat oscilațiile.
De ce inflația Italiei sare odată cu energia — și scade rapid
Italia a avut cel mai înalt vârf din marile patru în 2022, apoi cea mai mică rată. Gazul produce salturi, iar modelul salarial le împiedică să persiste.
De ce inflația Poloniei se mișcă în trepte — și de ce serviciile îi stabilesc pragul minim
În afara zonei euro, Polonia își stabilește dobânzile și multe prețuri la energie. Taxele, înghețările și salariile explică salturile inflației.
De ce inflația spaniolă oscilează mai amplu și își schimbă direcția înaintea zonei euro
Inflația Spaniei a virat mai devreme și a oscilat mai mult decât în zona euro, deși prețurile au crescut aproape identic din 2019. Cauza: energia și taxele.
De ce inflația suedeză oscilează mai mult decât cea din zona euro — și de ce minimul din 2026 este împrumutat
Inflația suedeză a atins un vârf mai târziu și mai sus, apoi minimul Europei. Coroana, ipotecile variabile și reducerile temporare de taxe explică oscilația.
Inflația la alimente și inflația totală — de ce bonul de la supermarket nu se potrivește cu rata IAPC
Alimentele reprezintă mai puțin de o cincime din coșul de prețuri al zonei euro, fluctuează mult mai puternic decât restul și sunt măsurate împreună cu băuturile alcoolice și tutunul. Cum citești inflația la alimente alături de rata totală — și de ce o rată în scădere nu înseamnă alimente mai ieftine.
Prețurile locuințelor, chiriile și inflația — trei cifre care nu înseamnă același lucru
În zona euro, prețurile locuințelor cresc cu aproximativ 5% pe an, chiriile cu mai puțin de 3%, și niciuna dintre aceste cifre nu este ceea ce măsoară inflația totală. Ce acoperă fiecare, de ce evoluează diferit și de ce costul deținerii unei locuințe lipsește din IAPC.
De ce inflația din Austria rămâne peste cea din Germania
Austria și Germania au multe în comun, dar inflația austriacă este de ani buni mai mare — în principal din cauza serviciilor și a formării prețurilor.
Inflația germană și motivul pentru care este reperul zonei euro
Germania este etalonul zonei euro: Bundul, cea mai mare economie și ancora inflației scăzute. Dar a o numi normală induce în eroare.
IAPC estimat și final — de ce se schimbă de două ori pe lună inflația zonei euro
Eurostat publică de două ori inflația lunară: întâi o estimare preliminară, apoi cifra finală la mijlocul lunii. Valorile pot fi diferite.
Inflația din Slovacia: de ce serviciile rămân scumpe, iar alimentele se ieftinesc
Inflația totală din Slovacia scade în 2026, dar structura ei este neobișnuită: alimentele se ieftinesc, iar serviciile depășesc zona euro.
De ce inflația belgiană este mai ridicată și mai persistentă decât la vecini
Belgia este aproape de vârful clasamentului inflației. Motivul este instituțional: este singurul stat euro care încă indexează automat salariile la prețuri.
Randamentele obligațiunilor de stat pe 10 ani — și de ce diferă în zona euro
Nouăsprezece guverne se împrumută în aceeași monedă la prețuri diferite. Ce măsoară randamentul pe 10 ani, de ce Bundul e reperul și ce arată ecartul.
Croația după euro: ce s-a întâmplat de fapt cu prețurile
Croația a adoptat euro în ianuarie 2023, pe fondul temerilor de rotunjire a prețurilor. Doi ani mai târziu, datele spun o poveste mai nuanțată.
Încotro se îndreaptă inflația din zona euro? Cum citim prognozele oficiale
Prognozele de inflație au date și autori diferiți. Care sunt oficiale, când se actualizează și cum se deosebesc de evaluarea pieței?
Cum stabilește BCE dobânzile — și cum ajunge o decizie la creditul tău ipotecar
Trei rate de politică monetară, o singură țintă, o ședință la fiecare șase săptămâni. Ce decide de fapt Consiliul guvernatorilor și drumul pe care îl parcurge o modificare a dobânzii până ajunge în ofertele de credit și în randamentele obligațiunilor.
Dobânzile ipotecare în zona euro: de ce țara ta plătește mai mult sau mai puțin
O singură rată BCE, rate lunare foarte diferite. Dobândă fixă sau variabilă, particularități bancare naționale și factorii care stabilesc oferta reală.
O monedă, douăzeci și unu de rate ale inflației — de ce diferă țările din zona euro
Toate țările din zona euro au aceeași monedă și aceeași bancă centrală, și totuși inflația poate diferi de la una la alta cu câteva puncte procentuale. Decalajul este structural, nu o ciudățenie statistică.
De ce inflația Irlandei arată adesea altfel decât o simte Dublinul
Irlanda poate avea un IAPC scăzut, deși gospodăriile simt scumpirile. Diferența vine din locuințe și din economia foarte deschisă.
De ce inflația din România ajunge mereu în fruntea clasamentelor UE
În mare parte din ultimii ani, România s-a aflat în fruntea clasamentului inflației din UE sau foarte aproape de ea. Cauzele sunt specifice și în mare parte interne: eliminarea plafonărilor de preț, majorări de taxe, salarii în creștere rapidă și un deficit greu de redus.
De ce șomajul în rândul tinerilor din Spania rămâne persistent la un nivel atât de ridicat
Șomajul spaniolilor sub 25 de ani domină de decenii clasamentele europene, atât în perioade de avânt, cât și în crize. Cauzele sunt structurale.
Bulgaria intră în zona euro — ce înseamnă pentru inflație
La 1 ianuarie 2026, Bulgaria a devenit al 21-lea membru al zonei euro. Cum leva era deja legată de euro, șocul monetar este mic — dar povestea inflației merită înțeleasă.
De ce inflația din statele baltice o depășește pe cea din Germania, deși dobânda BCE este aceeași
Inflația armonizată a Lituaniei se situează aproape de 5%, iar cea a Germaniei sub 3% — cu exact aceeași bancă centrală. Decalajul este structural și ilustrează cel mai clar problema monedei euro: o singură mărime, care nu se potrivește nimănui.
IAPC și IPC — de ce inflația din zona euro se măsoară cu alt etalon
Cifra pe care o țintește BCE este IAPC, nu indicele național al prețurilor de consum din țara ta. De regulă, cei doi indici evoluează împreună, dar diferențele sunt reale și, uneori, suficient de mari pentru a conta.