Explicații
Explicații clare despre inflația din zona euro, IAPC, politica BCE și forțele din spatele cifrelor — fiecare bazată pe date oficiale Eurostat și BCE.
De ce inflația din Țările de Jos oscilează mai mult decât cea din zona euro
Ponderea mare a gazelor și măsurarea lor, chiriile, accizele și piața muncii tensionată explică oscilațiile ample ale inflației neerlandeze.
De ce inflația Portugaliei urmează turiștii — dar ratează boomul locuințelor
IAPC-ul Portugaliei acordă greutate cheltuielilor turiștilor la hoteluri și localuri, dar mai puțină energiei. Taxele l-au modelat; boomul imobiliar lipsește.
De ce inflația elvețiană este atât de scăzută — și de ce chiriile merită urmărite
Inflația Elveției este sub cea din zona euro din 2019. Energia, prețurile medicale stabile și francul puternic o țin jos; chiriile o împing în sus.
De ce inflația Franței este mai mică — și apare mai târziu — decât cea din zona euro
Tariful de stat la electricitate și scutul din 2022 au amânat șocul energetic, iar inflația de bază a rămas neobișnuit de calmă.
De ce inflația Greciei depășește media zonei euro — și rolul turiștilor
Coșul modelat de turism, chiriile în creștere rapidă și combustibilul pentru încălzire țin inflația Greciei peste medie.
De ce oscilează atât de puternic inflația Ungariei — și ce ascunde rata totală
Ungaria a coborât de la vârful UE de 26,2% sub media zonei euro. Plafoanele, forintul și inflația persistentă a serviciilor au modelat oscilațiile.
De ce inflația Italiei sare odată cu energia — și scade rapid
Italia a avut cel mai înalt vârf din marile patru în 2022, apoi cea mai mică rată. Gazul produce salturi, iar modelul salarial le împiedică să persiste.
De ce inflația Poloniei se mișcă în trepte — și de ce serviciile îi stabilesc pragul minim
În afara zonei euro, Polonia își stabilește dobânzile și multe prețuri la energie. Taxele, înghețările și salariile explică salturile inflației.
De ce inflația spaniolă oscilează mai amplu și își schimbă direcția înaintea zonei euro
Inflația Spaniei a virat mai devreme și a oscilat mai mult decât în zona euro, deși prețurile au crescut aproape identic din 2019. Cauza: energia și taxele.
De ce inflația suedeză oscilează mai mult decât cea din zona euro — și de ce minimul din 2026 este împrumutat
Inflația suedeză a atins un vârf mai târziu și mai sus, apoi minimul Europei. Coroana, ipotecile variabile și reducerile temporare de taxe explică oscilația.
Inflația la alimente și inflația totală — de ce bonul de la supermarket nu se potrivește cu rata IAPC
Alimentele reprezintă mai puțin de o cincime din coșul de prețuri al zonei euro, fluctuează mult mai puternic decât restul și sunt măsurate împreună cu băuturile alcoolice și tutunul. Cum citești inflația la alimente alături de rata totală — și de ce o rată în scădere nu înseamnă alimente mai ieftine.
Prețurile locuințelor, chiriile și inflația — trei cifre care nu înseamnă același lucru
În zona euro, prețurile locuințelor cresc cu aproximativ 5% pe an, chiriile cu mai puțin de 3%, și niciuna dintre aceste cifre nu este ceea ce măsoară inflația totală. Ce acoperă fiecare, de ce evoluează diferit și de ce costul deținerii unei locuințe lipsește din IAPC.
De ce inflația din Austria rămâne peste cea din Germania
Austria și Germania au multe în comun, dar inflația austriacă este de ani buni mai mare — în principal din cauza serviciilor și a formării prețurilor.
Inflația germană și motivul pentru care este reperul zonei euro
Germania este etalonul zonei euro: Bundul, cea mai mare economie și ancora inflației scăzute. Dar a o numi normală induce în eroare.
IAPC estimat și final — de ce se schimbă de două ori pe lună inflația zonei euro
Eurostat publică de două ori inflația lunară: întâi o estimare preliminară, apoi cifra finală la mijlocul lunii. Valorile pot fi diferite.
Inflația din Slovacia: de ce serviciile rămân scumpe, iar alimentele se ieftinesc
Inflația totală din Slovacia scade în 2026, dar structura ei este neobișnuită: alimentele se ieftinesc, iar serviciile depășesc zona euro.
De ce inflația belgiană este mai ridicată și mai persistentă decât la vecini
Belgia este aproape de vârful clasamentului inflației. Motivul este instituțional: este singurul stat euro care încă indexează automat salariile la prețuri.
Randamentele obligațiunilor de stat pe 10 ani — și de ce diferă în zona euro
Nouăsprezece guverne se împrumută în aceeași monedă la prețuri diferite. Ce măsoară randamentul pe 10 ani, de ce Bundul e reperul și ce arată ecartul.
Croația după euro: ce s-a întâmplat de fapt cu prețurile
Croația a adoptat euro în ianuarie 2023, pe fondul temerilor de rotunjire a prețurilor. Doi ani mai târziu, datele spun o poveste mai nuanțată.
Încotro se îndreaptă inflația din zona euro? Cum citim prognozele oficiale
Prognozele de inflație au date și autori diferiți. Care sunt oficiale, când se actualizează și cum se deosebesc de evaluarea pieței?
Cum stabilește BCE dobânzile — și cum ajunge o decizie la creditul tău ipotecar
Trei rate de politică monetară, o singură țintă, o ședință la fiecare șase săptămâni. Ce decide de fapt Consiliul guvernatorilor și drumul pe care îl parcurge o modificare a dobânzii până ajunge în ofertele de credit și în randamentele obligațiunilor.
Dobânzile ipotecare în zona euro: de ce țara ta plătește mai mult sau mai puțin
O singură rată BCE, rate lunare foarte diferite. Dobândă fixă sau variabilă, particularități bancare naționale și factorii care stabilesc oferta reală.
O monedă, douăzeci și unu de rate ale inflației — de ce diferă țările din zona euro
Toate țările din zona euro au aceeași monedă și aceeași bancă centrală, și totuși inflația poate diferi de la una la alta cu câteva puncte procentuale. Decalajul este structural, nu o ciudățenie statistică.
De ce inflația Irlandei arată adesea altfel decât o simte Dublinul
Irlanda poate avea un IAPC scăzut, deși gospodăriile simt scumpirile. Diferența vine din locuințe și din economia foarte deschisă.
De ce inflația din România ajunge mereu în fruntea clasamentelor UE
În mare parte din ultimii ani, România s-a aflat în fruntea clasamentului inflației din UE sau foarte aproape de ea. Cauzele sunt specifice și în mare parte interne: eliminarea plafonărilor de preț, majorări de taxe, salarii în creștere rapidă și un deficit greu de redus.
De ce șomajul în rândul tinerilor din Spania rămâne persistent la un nivel atât de ridicat
Șomajul spaniolilor sub 25 de ani domină de decenii clasamentele europene, atât în perioade de avânt, cât și în crize. Cauzele sunt structurale.
Bulgaria intră în zona euro — ce înseamnă pentru inflație
La 1 ianuarie 2026, Bulgaria a devenit al 21-lea membru al zonei euro. Cum leva era deja legată de euro, șocul monetar este mic — dar povestea inflației merită înțeleasă.
De ce inflația din statele baltice o depășește pe cea din Germania, deși dobânda BCE este aceeași
Inflația armonizată a Lituaniei se situează aproape de 5%, iar cea a Germaniei sub 3% — cu exact aceeași bancă centrală. Decalajul este structural și ilustrează cel mai clar problema monedei euro: o singură mărime, care nu se potrivește nimănui.
IAPC și IPC — de ce inflația din zona euro se măsoară cu alt etalon
Cifra pe care o țintește BCE este IAPC, nu indicele național al prețurilor de consum din țara ta. De regulă, cei doi indici evoluează împreună, dar diferențele sunt reale și, uneori, suficient de mari pentru a conta.