De ce costă energia electrică cât costă: ordinea de merit, rețeaua și taxele
Un kilowatt-oră pentru gospodării are trei părți: energie și furnizare, rețea și taxe. Cum stabilește ordinea de merit prețul angro și ce diferă pe țări.
În 2025, o gospodărie din UE cu un consum între 2.500 și 5.000 kWh pe an a plătit, în medie, 28,9 cenți pentru fiecare kilowatt-oră. Eurostat împarte acest preț în trei: 12,5 cenți pentru energie și furnizare, 8,2 cenți pentru rețea și 8,3 cenți pentru impozite, comisioane, taxe și tarife, TVA inclus (părțile sunt rotunjite separat). Același kilowatt-oră a costat 10,8 cenți în Ungaria și 38,5 cenți în Germania. Cele trei părți sunt determinate de factori diferiți. Prima este legată de piața angro, unde prețul este stabilit de o regulă numită ordinea de merit (merit order) și, adesea, de gaze. A doua acoperă costurile rețelei. A treia este formată din impozite, comisioane, taxe și tarife. Articolul le parcurge pe rând, cu datele și sursa fiecărui pas.
Trei părți ale fiecărui kilowatt-oră
Eurostat publică componentele anuale ale prețului energiei electrice pentru gospodării (nrg_pc_204_c). Împărțirea urmează un regulament al UE privind statisticile europene referitoare la prețurile la gaze naturale și energie electrică, care definește cele trei componente principale în anexa II (Regulamentul (UE) 2016/1952):
- Energie și furnizare: generare, agregare, echilibrare energetică, costuri ale energiei furnizate, servicii pentru clienți, management post-vânzare și alte costuri de furnizare.
- Rețea: tarifele de transport și distribuție, pierderile înregistrate în cursul transportului și distribuției, costurile de rețea, costurile serviciilor post-vânzare, costurile de întreținere a sistemului și costurile cu închirierea contoarelor și costurile de contorizare.
- Impozite, comisioane, taxe și tarife: suma dintre TVA, taxele și tarifele pentru promovarea surselor de energie regenerabilă, a eficienței energetice și a cogenerării, taxele și tarifele pentru plățile de capacitate și securitatea energetică, impozitele de mediu, taxele și tarifele din sectorul nuclear și un grup rezidual de alte impozite și taxe.
Regulamentul adaugă că prețurile includ toate tarifele de plătit, minus orice reduceri sau prime, plus orice alte tarife, de exemplu închirierea contoarelor și tarifele fixe. Cifrele de aici se referă la tranșa de consum pe care Eurostat o numește DC, între 2.500 și 4.999 kWh pe an, cea folosită de paginile acestui site despre prețul energiei electrice. Prețurile pe componente sunt anuale, deci pot diferi puțin de prețurile semestriale de pe aceste pagini.
Cum s-au schimbat cele trei părți din 2019
Tabelul arată media UE (27 de țări) pentru fiecare an, în cenți pe kWh, cu ponderea fiecărei părți în preț.
| An | Preț (cenți pe kWh) | Energie și furnizare | Costuri de rețea | Impozite, comisioane, taxe și tarife |
|---|---|---|---|---|
| 2019 | 21,5 | 6,7 (31%) | 6,0 (28%) | 8,9 (41%) |
| 2020 | 21,5 | 6,6 (31%) | 6,3 (29%) | 8,6 (40%) |
| 2021 | 23,6 | 8,6 (37%) | 6,4 (27%) | 8,6 (36%) |
| 2022 | 26,1 | 14,2 (54%) | 6,6 (25%) | 5,3 (20%) |
| 2023 | 29,2 | 16,6 (57%) | 7,2 (25%) | 5,4 (18%) |
| 2024 | 29,0 | 14,1 (49%) | 7,8 (27%) | 7,1 (25%) |
| 2025 | 28,9 | 12,5 (43%) | 8,2 (28%) | 8,3 (29%) |
Sursa: Eurostat, nrg_pc_204_c, UE27, tranșa DC, euro; prețul este suma celor trei componente; în paranteze, ponderea în preț, rotunjită.
Se remarcă trei lucruri. Partea de energie și furnizare a crescut de la 6,7 cenți în 2019 la 16,6 cenți în 2023 și a scăzut de atunci. Partea de rețea a crescut în fiecare an, de la 6,0 la 8,2 cenți. Iar partea de taxe a scăzut de la 8,6 cenți în 2021 la 5,3 cenți în 2022, apoi a urcat din nou, la 8,3 cenți. Eurostat spune că ponderile semestriale ale taxelor „reflectă impactul măsurilor guvernamentale de atenuare a costurilor cu energia electrică ale gospodăriilor din UE în 2022 și al reducerii treptate a acestor măsuri începând din 2023”: ponderea a fost de 14,7% în semestrul al doilea din 2022, cea mai mică din perioada pe care Eurostat o prezintă în grafic, 2008–2025, și de 28,9% în semestrul al doilea din 2025 (Eurostat, Statistici privind prețul energiei electrice).
Prețul angro: cum funcționează ordinea de merit
Partea de energie și furnizare este legată de piața angro. În UE, această piață funcționează ca un sistem de stabilire a prețului marginal, numit și pay-as-clear: toți producătorii primesc același preț pentru energia pe care o vând într-un anumit moment. Comisia Europeană îl descrie pas cu pas: producătorii fac oferte în funcție de costul lor de producție, ofertele sunt luate în ordine, de la cea mai ieftină sursă la cea mai scumpă, cea mai ieftină energie se cumpără prima, iar „odată ce cererea este satisfăcută integral, toți primesc prețul ultimului producător de la care s-a cumpărat energie electrică” (Comisia, Configurarea pieței de energie electrică). Ierarhizarea ofertelor de la cea mai ieftină la cea mai scumpă este ordinea de merit, iar ultima ofertă acceptată este oferta marginală.
Ofertele sunt ierarhizate după costul marginal de producție, adică costul variabil al producerii unei unități suplimentare. Centrul Comun de Cercetare al Comisiei (JRC) spune că acest cost are, de regulă, trei părți: combustibilul, emisiile de carbon în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii și costurile variabile de operare și întreținere. Centralele pe gaze, pe cărbune și pe lignit fac oferte la un preț „determinat în mare parte de prețul materiei prime de bază”, în timp ce energia solară, eoliană și hidroelectrică are costuri variabile de producție apropiate de zero, iar ultima ofertă acceptată stabilește prețul plătit tuturor producătorilor acceptați în perioada respectivă (JRC, Ordinea de merit și dinamica formării prețurilor pe piețele europene de energie electrică, 2023). JRC notează că prețurile pe piața pentru ziua următoare se stabilesc pe zone, de obicei o țară sau o regiune mai mică, și că interconexiunile permit energiei mai ieftine să circule spre o zonă mai scumpă până când liniile sunt pline. Comisia spune că, începând cu 30 septembrie 2025, prețurile pe piața pentru ziua următoare se calculează la fiecare 15 minute, nu la fiecare oră.
Cât de des stabilește gazul prețul
Același document al JRC notează că centralele pe gaze naturale „sunt adesea unitățile tehnologice marginale din ordinea de merit”. La fel spun autoritățile europene de reglementare în domeniul energiei. ACER, Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei, a scris în evaluarea din 2022 a configurației pieței că „centralele pe gaze stabilesc adesea prețurile marginale ale energiei electrice pe piețele de energie electrică din UE” (ACER, Evaluarea finală a configurației pieței angro de energie electrică din UE) și, în raportul său de monitorizare din 2026, că „producția pe bază de gaze stabilește frecvent prețul marginal, în special în perioadele de cerere de vârf” (ACER, Evoluții-cheie pe piețele europene de energie electrică și gaze, 2026). A stabili prețul nu este același lucru cu a furniza energia. În simularea JRC a pieței UE din 2022, centralele pe gaze au stabilit prețul în 55% din timp, producând 19% din energia electrică a UE. Este un rezultat de model pentru un singur an, nu o numărătoare a orelor observate.
Într-o comparație a prețurilor angro de vârf din Europa, Statele Unite și Japonia, ACER leagă nivelurile de preț de mixul de producție: „ponderi mai mari ale surselor regenerabile și nucleare reduc nivelurile prețurilor angro”, în timp ce „o dependență mai mare de gaze duce la prețuri mai mari și mai volatile”. Descrie și un rol în schimbare pentru gaze: pe măsură ce producția solară crește, cererea pentru producția pe gaze „scade pe parcursul orelor de zi”, dar numărul de ore în care gazul este tehnologia care stabilește prețul „a crescut din nou, mai ales la creșterile de sarcină din seară și în perioadele cu vânt slab”. Evaluarea ACER din aprilie 2022 a descris criza drept „în esență un șoc al prețului gazelor, care afectează și prețurile energiei electrice” și a apreciat că actuala configurație a pieței angro „merită păstrată”, constatând că aceasta asigură o aprovizionare eficientă și sigură în condiții de piață relativ normale.
De la piața angro la factură
O gospodărie nu plătește direct prețul angro. Raportul ACER din 2026 constată că prețurile gazelor și ale energiei electrice pentru gospodării „s-au stabilizat la niveluri ridicate de după criză”: contractele cu preț fix și strategiile de acoperire a riscului (hedging) au încetinit transmiterea costurilor angro mai mici, iar mai multe scutiri fiscale și măsuri de sprijin din perioada crizei au expirat. Costurile angro intră în componenta de energie și furnizare, care, așa cum o definește regulamentul, include și alte costuri de furnizare, precum echilibrarea energetică, serviciile pentru clienți și managementul post-vânzare. ACER estimează costurile de energie și furnizare la aproximativ jumătate din prețurile finale pentru gospodării în 2024 (media tuturor benzilor de consum ale gospodăriilor); în datele Eurostat pentru banda DC, această parte a reprezentat 49% din prețul din UE în 2024 și 43% în 2025.
De ce diferă prețul unui kilowatt-oră de la o țară la alta
Eurostat enumeră de ce depinde prețul energiei în UE: de „o serie de condiții diferite de ofertă și cerere, inclusiv situația geopolitică, mixul energetic național, diversificarea importurilor, costurile de rețea, costurile de protecție a mediului, condițiile meteorologice severe sau nivelul accizelor și al impozitării”. Datele pe componente arată în ce parte a prețului se află diferențele. Tabelul cuprinde cele 27 de țări ale UE pentru 2025, ordonate după preț.
| Țara | Preț (cenți pe kWh) | Energie și furnizare | Costuri de rețea | Impozite, comisioane, taxe și tarife | Ponderea taxelor în preț (%) |
|---|---|---|---|---|---|
| Germania | 38,5 | 14,8 | 11,3 | 12,4 | 32,2 |
| Belgia | 35,4 | 15,4 | 12,0 | 8,0 | 22,6 |
| Danemarca | 34,1 | 9,6 | 7,9 | 16,6 | 48,6 |
| Irlanda | 33,8 | 22,9 | 12,5 | −1,6 | −4,7 |
| Cehia | 32,4 | 14,9 | 9,5 | 8,0 | 24,6 |
| Italia | 31,3 | 18,0 | 4,4 | 8,9 | 28,4 |
| Austria | 30,9 | 16,0 | 9,6 | 5,3 | 17,2 |
| Cipru | 29,2 | 15,7 | 3,4 | 10,1 | 34,5 |
| Suedia | 26,9 | 6,9 | 10,7 | 9,4 | 34,8 |
| Luxemburg | 26,7 | 16,1 | 12,3 | −1,7 | −6,3 |
| Spania | 26,4 | 11,1 | 7,1 | 8,2 | 31,0 |
| Polonia | 26,3 | 7,7 | 7,3 | 11,3 | 43,0 |
| Franța | 26,2 | 10,9 | 7,6 | 7,7 | 29,5 |
| Țările de Jos | 24,7 | 14,7 | 11,4 | −1,4 | −5,5 |
| Letonia | 24,5 | 11,7 | 8,5 | 4,3 | 17,6 |
| Portugalia | 24,1 | 11,8 | 4,3 | 8,0 | 33,4 |
| România | 23,9 | 10,9 | 7,4 | 5,7 | 23,7 |
| Grecia | 23,4 | 16,1 | 3,3 | 3,9 | 16,8 |
| Estonia | 23,0 | 10,3 | 7,2 | 5,5 | 23,9 |
| Finlanda | 22,7 | 7,4 | 8,4 | 6,9 | 30,3 |
| Lituania | 20,3 | 9,9 | 6,9 | 3,5 | 17,2 |
| Slovenia | 19,8 | 11,3 | 4,2 | 4,3 | 21,6 |
| Slovacia | 18,7 | 8,2 | 4,3 | 6,2 | 32,9 |
| Croația | 16,4 | 7,9 | 5,2 | 3,2 | 19,6 |
| Bulgaria | 13,3 | 7,7 | 3,4 | 2,2 | 16,6 |
| Malta | 12,8 | 7,3 | 4,7 | 0,8 | 5,9 |
| Ungaria | 10,8 | 2,5 | 6,0 | 2,3 | 21,2 |
Sursa: Eurostat, nrg_pc_204_c, 2025, tranșa DC, euro; prețul este suma celor trei componente. Pentru 23 din cele 27 de țări, suma se abate cu cel mult 1% de media celor două prețuri semestriale de pe paginile site-ului despre prețul energiei electrice; Cipru, Cehia și Ungaria diferă cu 1,2% până la 2,2%, iar componentele Irlandei (33,8 cenți) sunt cu 7,2% sub media sa semestrială (36,4 cenți).
- Energia și furnizarea variază de la 2,5 cenți în Ungaria la 22,9 cenți în Irlanda, o diferență de 20,4 cenți, cea mai mare dintre cele trei.
- Rețeaua variază de la 3,3 cenți în Grecia la 12,5 cenți în Irlanda, o diferență de 9,1 cenți (calculată din valorile nerotunjite).
- Impozitele, comisioanele, taxele și tarifele variază de la −1,7 cenți în Luxemburg la 16,6 cenți în Danemarca, o diferență de 18,3 cenți; Danemarca are și cea mai mare pondere în preț, 48,6%.
Regulamentul deduce reducerile din preț, iar setul de date înregistrează compensațiile ca poziții separate. În Țările de Jos, de exemplu, poziția impozitelor de mediu este de −5,6 cenți, cu o poziție de compensații de 15,8 cenți pe kWh înregistrată sub TAX_ENV_ALLOW, iar întreaga componentă ajunge la −1,4 cenți. Seria semestrială a Eurostat arată și ponderi negative ale taxelor în Luxemburg și în Țările de Jos în semestrul al doilea din 2025 (−6,3% și −5,2%), iar Eurostat spune că ponderea medie a taxelor în UE a crescut cu 1,3 puncte procentuale între primul și al doilea semestru din 2025, „în principal din cauza reducerii subvențiilor și a compensațiilor”.
Ce nu spun cele trei părți
- Nu este același lucru în orice monedă. Standardul puterii de cumpărare (SPC) al Eurostat elimină diferențele de nivel al prețurilor dintre țări. Pe harta din articolul său (date extrase în aprilie 2026), pentru semestrul al doilea din 2025, România (49,52 SPC pe 100 kWh), Cehia (38,65) și Polonia (37,15) au valorile cele mai mari, iar Malta (14,09), Ungaria (15,10) și Finlanda (18,77) cele mai mici, o ordine diferită de cea în euro.
- O singură tranșă de consum. Tabelul se referă la gospodării cu un consum între 2.500 și 4.999 kWh pe an. Setul de date Eurostat are alte patru tranșe, de la sub 1.000 kWh până la 15.000 kWh sau mai mult, iar acestea dau prețuri diferite pe kWh.
- Componente anuale. Împărțirea este anuală și ajunge până în 2025. Prețurile semestriale de pe paginile site-ului sunt publicate mai devreme și se extind în 2026.
- Nu este o prognoză. Nimic aici nu spune încotro merg prețurile.
Unde se găsesc datele pe acest site
- Clasamentul prețurilor la energia electrică cuprinde toate țările; paginile de țară, cum sunt cele pentru Germania și Ungaria, arată istoricul semestrial, iar pagina zonei euro arată agregatul.
- Gazele pentru gospodării urmează aceleași reguli: vezi clasamentul prețurilor la gaze și pagina despre gazele din zona euro.
- Pagina Prețurile în Europa pune inflația și seriile de prețuri una lângă alta, iar pagina inflației din zona euro are cea mai recentă rată lunară.
Pe scurt
- Un kilowatt-oră pentru o gospodărie are trei părți: energie și furnizare, costuri de rețea și impozite, comisioane, taxe și tarife. În UE, în 2025, acestea au fost de 12,5, 8,2 și 8,3 cenți, în total 28,9 cenți.
- Prețul angro este stabilit de ordinea de merit: centralele cele mai ieftine produc primele, iar ultima necesară stabilește prețul pentru toți producătorii. Adesea îl stabilește gazul: în simularea JRC pentru 2022, a stabilit prețul în 55% din timp, producând 19% din energia electrică a UE.
- Prețul pentru gospodării urmează prețul angro cu întârziere, prin contractele cu preț fix și hedging, și este influențat și de rețele, de taxe și de compensații.
- Între țări, diferența este cea mai mare la energie și furnizare (2,5 cenți în Ungaria, 22,9 cenți în Irlanda); taxele variază de la valori negative până la 16,6 cenți.
Date: Eurostat (componentele prețului energiei electrice pentru gospodării nrg_pc_204_c, prețuri semestriale nrg_pc_204, Statistici privind prețul energiei electrice), Regulamentul (UE) 2016/1952, Comisia Europeană (Configurarea pieței de energie electrică), Centrul Comun de Cercetare al Comisiei și ACER (Evaluarea finală a configurației pieței angro de energie electrică din UE, 2022; Evoluții-cheie pe piețele europene de energie electrică și gaze, 2026). Citatele sunt traduse din originalele în limba engleză. euroflation este un instrument independent de monitorizare și nu este afiliat la Eurostat, la Comisia Europeană, la ACER sau la UE. Nimic din acest text nu constituie sfat financiar.