Ce conține coșul inflației? Cum funcționează ponderile și de ce diferă țările
Inflația ponderează prețurile după cheltuielile gospodăriilor. Alimentele sunt 15,4% din coșul zonei euro și 27,4% în România, deci o scumpire lovește diferit.
Rata inflației este o medie a variațiilor de preț, iar media este ponderată. În 2026, coșul zonei euro acordă 15,4% din pondere alimentelor și băuturilor nealcoolice, 15,2% transporturilor, 14,6% locuinței, apei, electricității, gazelor și altor combustibili și 11,6% restaurantelor și serviciilor de cazare. Coșul României acordă 27,4% alimentelor și doar 3,7% restaurantelor; cel al Spaniei acordă 18,1% restaurantelor. Aceeași scumpire modifică, așadar, rata inflației din fiecare țară cu o valoare diferită.
Un set de ponderi, nu o listă de cumpărături
„Coșul” se înțelege mai bine ca un set de ponderi. Ceea ce publică Eurostat pentru indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este o clasificare a cheltuielilor gospodăriilor și, pentru fiecare categorie, o pondere: partea ei din banii pe care îi cheltuiesc gospodăriile. Ponderile pentru 2026, pentru zona euro și pentru fiecare țară din UE, se găsesc în tabelul Eurostat al ponderilor componentelor, prc_hicp_iw, actualizat ultima dată la 17 septembrie 2026. Pentru fiecare țară și an ele însumează 1 000, așa că o pondere de 154 înseamnă 15,4%.
IAPC cuprinde achizițiile făcute pe teritoriul unei țări de gospodării cu orice venit, rezidenți și vizitatori deopotrivă, ceea ce Eurostat numește „conceptul intern”. Cheltuielile rezidenților în străinătate rămân în afara lui.
Două straturi: categorii cu ponderi și produse în interiorul lor
Oficiul de statistică al fiecărei țări construiește indicele în doi pași. Legislația cere un indice pentru fiecare categorie care reprezintă peste 0,1% din cheltuielile monetare de consum final ale gospodăriilor, iar în cadrul fiecărei categorii institutul național de statistică își alege propriul „coș național” de produse reprezentative. În fiecare an, eșantionul trebuie să preia produsele a căror pondere în cheltuielile de consum a depășit o miime și să le elimine pe cele a căror pondere a scăzut sub această limită.
Oficiul Federal de Statistică al Germaniei ilustrează cum stau lucrurile în cazul indicelui său național al prețurilor de consum. Nivelul superior cuprinde aproximativ 700 de tipuri de bunuri și servicii, de la sare și prosoape până la bilete la cinema și chirie, fiecare cu o pondere. Nivelul inferior îl alcătuiesc produsele concrete ale căror prețuri sunt culese, de exemplu un pachet de sare iodată, și este ajustat permanent pe măsură ce produsele dispar și apar variante noi (Destatis, în germană). Indicele național al Germaniei își păstrează ponderile neschimbate timp de cinci ani, în timp ce IAPC le actualizează în fiecare an.
Coșul zonei euro în 2026
Începând cu datele din ianuarie 2026, IAPC folosește o nouă clasificare europeană, ECOICOP versiunea 2, aliniată la clasificarea COICOP 2018 a Organizației Națiunilor Unite. Aceasta are 13 grupe principale, față de 12 în vechea clasificare: a fost adăugată o diviziune nouă pentru îngrijire personală, protecție socială și bunuri și servicii diverse, tehnologia informației a trecut la „informații și comunicații”, iar asigurările și serviciile financiare au fost separate de celelalte servicii. Tabelul arată toate cele 13 grupe pentru zona euro și șase țări.
| Ponderea în coș, 2026 (%) | Zona euro | Germania | Franța | Italia | Spania | Polonia | România |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Produse alimentare și băuturi nealcoolice | 15,4 | 12,9 | 14,9 | 17,9 | 16,9 | 19,5 | 27,4 |
| Băuturi alcoolice și tutun | 3,6 | 3,3 | 3,5 | 3,0 | 3,3 | 6,5 | 5,8 |
| Îmbrăcăminte și încălțăminte | 4,8 | 4,0 | 3,6 | 6,8 | 3,9 | 3,9 | 5,1 |
| Locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili | 14,6 | 16,6 | 17,2 | 12,5 | 11,7 | 19,0 | 11,0 |
| Mobilier, echipamente de uz casnic și întreținere curentă | 5,8 | 6,0 | 4,5 | 7,1 | 4,8 | 5,0 | 6,9 |
| Sănătate | 5,9 | 8,3 | 4,8 | 4,0 | 4,9 | 6,8 | 8,9 |
| Transport | 15,2 | 16,7 | 15,4 | 16,0 | 14,8 | 12,1 | 12,7 |
| Informații și comunicații | 3,8 | 3,6 | 4,2 | 3,0 | 3,6 | 4,6 | 5,2 |
| Recreere, sport și cultură | 8,8 | 10,5 | 8,4 | 6,1 | 9,1 | 5,6 | 5,4 |
| Educație | 1,1 | 1,0 | 0,9 | 1,0 | 1,5 | 0,9 | 4,0 |
| Restaurante și servicii de cazare | 11,6 | 7,5 | 11,0 | 12,7 | 18,1 | 5,4 | 3,7 |
| Asigurări și servicii financiare | 3,0 | 3,4 | 4,3 | 2,8 | 2,2 | 3,7 | 0,4 |
| Îngrijire personală, protecție socială și altele | 6,5 | 6,2 | 7,5 | 7,2 | 5,4 | 6,9 | 3,4 |
Zona euro înseamnă aici cele 21 de țări care folosesc moneda euro în 2026. Coloanele sunt rotunjite, așa că însumează între 99,9 și 100,2. Narcoticele fac parte din clasificare, dar nu din IAPC.
De ce aceeași variație de preț mișcă țările diferit
Contribuția unui articol la inflație este, într-o primă aproximare, ponderea lui înmulțită cu variația prețului. Eurostat calculează contribuțiile printr-o metodă care face ca ele să se adune la rata totală, așa că o contribuție publicată poate diferi puțin de această aritmetică. În august 2026, prețurile energiei din zona euro erau cu 14,3% mai mari decât cu un an înainte, potrivit datelor site-ului. La o pondere de 9,0%, energia a contribuit cu aproximativ 1,3 puncte procentuale din cei 3,2% ai lunii, iar contribuția publicată de Eurostat este de 1,29 puncte procentuale. (Estimarea rapidă pentru septembrie indică energia la 18,8%, dar la 12 octombrie 2026 tabelul de contribuții al Eurostat se oprea la august.) Serviciile (46,8% din coș) au contribuit cu 1,43 puncte procentuale, alimentele, alcoolul și tutunul cu 0,22, iar bunurile industriale neenergetice cu 0,30.
Cele patru agregate standard au ponderi foarte diferite de la o țară la alta:
| Ponderea în coș, 2026 (%) | Zona euro | Germania | Franța | Italia | Spania | Polonia | România |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Alimente, alcool și tutun | 18,9 | 16,2 | 18,4 | 20,9 | 20,2 | 26,0 | 33,2 |
| Energie | 9,0 | 8,9 | 8,7 | 10,9 | 8,8 | 12,2 | 11,5 |
| Bunuri industriale neenergetice | 25,2 | 27,6 | 23,8 | 26,0 | 19,6 | 28,9 | 28,6 |
| Servicii | 46,8 | 47,4 | 49,1 | 42,2 | 51,4 | 32,9 | 26,7 |
| Total fără energie, alimente, alcool și tutun | 72,0 | 74,9 | 72,9 | 68,1 | 70,9 | 61,8 | 55,3 |
Să luăm o scumpire de 10% a alimentelor, alcoolului și tutunului, restul rămânând neschimbat. Aceasta adaugă aproximativ 1,9 puncte procentuale la inflația zonei euro, 1,6 în Germania și 3,3 în România, unde o treime din coș merge pe aceste articole. Pentru servicii situația este inversă: ele reprezintă 51,4% din coșul Spaniei și 26,7% din cel al României, așa că o scumpire a serviciilor contează de aproape două ori mai mult pentru rata Spaniei decât pentru cea a României.
Restaurantele și cazarea diferă și mai mult. Spania le acordă 18,1%, de aproape cinci ori mai mult decât cei 3,7% ai României. Vizitatorii fac parte din această pondere, deoarece IAPC numără și cheltuielile nerezidenților din interiorul țării, dar nu ei alcătuiesc cea mai mare parte a ei: indicele național al prețurilor de consum al Spaniei, care îi cuprinde pe rezidenți, acordă aceluiași grup 17,0% (INE). Articolul De ce inflația Portugaliei urmează turiștii arată o țară în care efectul vizitatorilor este mai mare.
Cum se stabilesc și se actualizează ponderile
Ponderile provin din conturile naționale. Sursa principală o reprezintă cheltuielile monetare de consum final ale gospodăriilor, preluate din conturile naționale ale unuia sau doi ani anteriori și completate cu anchete privind bugetele gospodăriilor, statistici sectoriale și alte surse. Eurostat publică noile ponderi în fiecare an, odată cu datele din ianuarie, iar comunicatul de presă din ianuarie apare spre sfârșitul lui februarie, mai târziu decât în alte luni, pentru a face loc actualizării.
Rezultă două precauții. Ponderile descriu cheltuielile din trecut, așa că o schimbare bruscă a ceea ce cumpără oamenii apare în coș abia după următoarea actualizare. Iar trecerea la noua clasificare din ianuarie 2026 nu este direct comparabilă cu anii anteriori: jocurile de noroc (loterii, pariuri și alte jocuri) au intrat în IAPC în acea lună, cu 1,3% din coșul zonei euro (de la sub 0,1% în Irlanda până la 3,1% în Cipru), iar anul de referință al indicelui s-a mutat din 2015 în 2025. Rata totală a fost lăsată în mod deliberat neschimbată în seriile retroactive; BCE notează că singurele diferențe, de cel mult 0,1 puncte procentuale în rata anuală a zonei euro, provin din rotunjirile apărute la schimbarea anului de referință.
Ce nu intră în coș
Eurostat enumeră categoriile pe care IAPC nu le acoperă: narcoticele, chiriile imputate pentru locuințe (chiria fictivă pe care și-o plătesc proprietarii care își locuiesc casa), prostituția, asigurările de viață, asigurările publice legate de sănătate și serviciile financiare măsurate indirect, cunoscute sub numele de FISIM. Pentru costul locuinței în sine, IAPC numără doar chiriile efective (5,8% din coșul zonei euro în 2026; 7,5% în Germania și Franța, 0,6% în România); chiria fictivă a proprietarilor care își locuiesc casa și dobânzile plătite în baza unor contracte de credit, cum este creditul ipotecar, rămân în afara lui. Articolul Prețurile locuințelor, chiriile și inflația explică ce înseamnă asta pentru cifră, iar IAPC și IPC explică de ce pot diferi indicii naționali care includ locuințele ocupate de proprietari.
Ponderile descriu toate gospodăriile la un loc, „indiferent de venitul lor”, în cuvintele Eurostat. O gospodărie care cheltuiește pe alimente sau combustibil o parte mai mare decât media are alte ponderi, deci propria ei rată a inflației diferă de cea publicată.
Cum citești asta pe acest site
Fiecare pagină de țară de pe acest site arată rata IAPC pentru coșul propriu al țării respective, așa că diferențele dintre coșuri sunt o parte din motivul pentru care Germania, Spania și România pot raporta rate diferite pentru aceeași lună. Pagina zonei euro arată agregatul, cu componentele energie, alimente și servicii din spatele lui, iar clasamentul țărilor le așază una lângă alta. Pentru componenta alimentară în special, vezi articolul inflația la alimente și inflația totală.
Pe scurt
- „Coșul” este un set de ponderi: partea fiecărei categorii din cheltuielile gospodăriilor, 13 grupe principale în 2026.
- Ponderile sunt stabilite pe baza conturilor naționale și a anchetelor și actualizate în fiecare ianuarie, așa că diferă de la o țară la alta: alimentele sunt 15,4% din coșul zonei euro, 27,4% în România și 12,9% în Germania.
- O scumpire mișcă inflația aproximativ cu ponderea ei înmulțită cu mărimea ei: energia, cu o pondere de 9,0% în coșul zonei euro și o creștere de 14,3%, a contribuit cu 1,29 puncte procentuale în august 2026.
- Locuințele ocupate de proprietari, narcoticele și câteva articole financiare nu sunt acoperite.
Sursa: Eurostat, ponderile componentelor IAPC (prc_hicp_iw, ECOICOP versiunea 2, ponderi 2026, actualizate la 17 septembrie 2026), contribuțiile IAPC la inflația anuală a zonei euro (prc_hicp_ctr, august 2026) și ratele anuale ale IAPC (prc_hicp_minr); metadatele de referință ale IAPC de la Eurostat (prc_hicp_esms); nota informativă și întrebările și răspunsurile Eurostat privind schimbarea clasificării din 2026; Buletinul Economic al BCE nr. 3/2026, caseta „Ce este nou în IAPC?”; Destatis. Consultat la 12 octombrie 2026. euroflation este un instrument independent de monitorizare și nu este afiliat la BCE, Eurostat sau UE. Nimic de aici nu constituie consultanță financiară.