De ce inflația din România ajunge mereu în fruntea clasamentelor UE

România este stat membru al Uniunii Europene, dar nu și al zonei euro: își păstrează propria monedă, leul, și propria bancă centrală, Banca Națională a României. Acest lucru îi deosebește deja inflația de cea din zona euro — dobânda BCE nu se aplică, iar cursul de schimb face parte din poveste. Dar obiceiul României de a se situa în fruntea clasamentului inflației din UE sau foarte aproape de ea are cauze mai precise, iar cele mai multe dintre ele sunt decizii de politică economică, nu ghinion.

Eliminarea plafonării prețurilor la energie

Ca multe alte guverne, România a plafonat prețurile energiei pentru populație în timpul crizei energetice din 2022. Plafonările nu elimină inflația — doar o pun deoparte. Când schemele de sprijin sunt eliminate, scumpirile amânate intră în indice dintr-odată, iar exact asta au văzut gospodăriile din România când sprijinul pentru energia electrică a încetat în 2025: un salt al inflației măsurate la energie care, din punct de vedere economic, se produsese deja cu ani în urmă. Țările care au lăsat prețurile să se transmită imediat au suportat șocul în 2022; plafonarea din România a mutat o parte din el în anii următori.

Majorările de taxe intră direct în indice

Indicii prețurilor de consum măsoară ceea ce plătesc efectiv gospodăriile, așa că o majorare a TVA înseamnă inflație din prima zi. Consolidarea fiscală a României — impusă de unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE — s-a bazat tocmai pe astfel de măsuri: cotele mai mari de TVA și accizele majorate alimentează indicele mecanic, chiar în luna în care se aplică. Aceste efecte sunt, prin natura lor, punctuale și ies din rata anuală după douăsprezece luni, dar o succesiune a lor menține inflația totală ridicată mult mai mult timp decât ar face-o orice măsură luată separat.

Salarii în creștere rapidă, inflație ridicată în servicii

România este o economie în plin proces de recuperare a decalajelor: productivitatea și salariile au crescut ani la rând mult mai repede decât media UE, iar majorările salariilor din sectorul public și ale pensiilor au sporit acest avânt. Creșterea rapidă a salariilor este motorul inflației din servicii — frizeria, restaurantele, reparațiile au prețuri stabilite în funcție de costul muncii locale, nu de piețele mondiale. Este efectul de convergență Balassa–Samuelson în acțiune: o parte din inflația suplimentară a României reprezintă apropierea nivelului prețurilor de cel din Europa de Vest, ceea ce este normal — dar fixează pentru inflație un prag minim persistent, pe care țările din nucleul zonei euro nu îl au.

Leul și prețurile importurilor

Banca Națională a României gestionează cursul leului față de euro într-un regim de flotare controlată, foarte strâns administrat. O monedă care se depreciază ușor face importurile tot mai scumpe — un vânt din spate modest, dar constant, pentru inflație, pe care membrii zonei euro, ale căror importuri din zona euro nu implică niciun risc valutar, nu îl resimt. Reversul medaliei: banca centrală își stabilește propria rată a dobânzii de politică monetară, de regulă cu mult peste cea a BCE, tocmai pentru că luptă cu presiuni interne mai puternice asupra prețurilor.

Contează pentru adoptarea euro?

Inflația persistent ridicată este unul dintre obstacolele concrete dintre România și adoptarea euro: criteriile de la Maastricht cer o inflație apropiată de cea a țărilor UE cu cele mai bune performanțe, alături de limite pentru deficit și datorie pe care România nu le îndeplinește în prezent. Fiecare an cu inflație peste medie împinge mai departe orizontul adoptării — ceea ce, la rândul său, menține leul și vântul din spate pe care îl aduce prin prețurile importurilor. Este o buclă lentă, iar ruperea ei este în principal o sarcină fiscală, nu una monetară.

Cum citești cifra României pe acest site

Pagina dedicată României arată IAPC — indicatorul armonizat la nivelul UE, calculat după aceeași definiție ca pentru toate celelalte țări din clasament, astfel încât comparația este corectă. Două obiceiuri ajută: verifică dacă ultimul salt este determinat de energie, alimente sau taxe (acestea se estompează) ori de servicii (acesta persistă) și raportează România la media UE, nu la cea a zonei euro — vecinii săi din Europa Centrală și de Est care nu fac parte din zona euro sunt grupul de comparație mai potrivit.